Sarcina cu RH negativ

Sarcina cu RH negativ

Rh-ul negativ nu pune probleme femeilor, însă poate cauza complicații în sarcină. Totuși, dacă apelezi la o echipă profesionistă de medici, sarcina poate evolua normal în ciuda incompatibilității de Rh. Mai jos poți afla mai multe despre ce presupune factorul Rh, ce probleme poate cauza, când se formează anticorpii la mamă, care sunt factorii de risc pentru dobândirea lor, dar și cum se tratează și se previn problemele care pot apărea la făt.

Ce este factorul Rh

Factorul Rh (Rhesus) este o proteină prezentă pe celulele roșii din sânge. Există 45 de proteine de tip Rh, cea mai frecventă fiind proteina D sau antigenul D. Din acest motiv, mai este numit și RH (D).

În cazul în care proteina este conținută de eritrocite, ai Rh pozitiv sau Rh(D)+. În cazul în care eritrocitele nu conțin această proteină, ai Rh negativ sau Rh(D)-. Potrivit datelor existente, aproximativ 85% din populația lumii are Rh pozitiv.

Conform Stanford Blood Center, grupele de sânge în funcție de Rh arată după cum urmează:

  • O+ - 37,4%;
  • O- - 6,6%;
  • A+ - 35,7%;
  • A- - 6,3%;
  • B+ - 8,5%;
  • B- - 1,5%;
  • AB+ - 3,4%;
  • AB- - 0,6%.

Poți afla dacă ai Rh pozitiv sau negativ la prima vizita la medicul obstetrician. Determinarea Rh-ului se realizează printr-un test simplu de sânge. În cazul în care mama are Rh negativ, cel mai problematic pentru făt, medicul va recomanda testarea Rh-ului tatălui. Dacă și acesta are Rh negativ nu mai este nevoie de teste suplimentare. Problemele pot apărea dacă tatăl are Rh pozitiv.

Factorul Rh la făt

Factorul Rh se moștenește. Astfel, dacă mama are Rh negativ, iar fătul are Rh pozitiv, a moștenit gena de la tată; apare un fenomen cunoscut sub numele de incompatibilitate de Rh.

Dacă mama are Rh negativ și tatăl are Rh pozitiv medicul va recomanda realizarea unei test de sânge pentru a vedea dacă există anticorpi anti-Rh. În cazul unui rezultat negativ, analiza se va repeta în săptămâna a 20-a, a 28-a și a 36-a de sarcină, iar la naștere se va administra imunoglobulină anti-D.


Ce probleme poate cauza incompatibilitatea de Rh


Dacă există incompatibilitate de Rh, apare riscul unor probleme de sănătate la făt, precum și de complicații în sarcină.

Atunci când apar anticorpi în sângele mamei, sistemul imunitar nu va recunoaște antigenul D și da dezvolta anticorpi pentru a-l elimina. Acești anticorpi au un volum mic și pot trece prin placentă în sângele fătului pe care încep să îl distrugă. În lipsa tratamentului, poate apărea anemia fetală intrauterină. Dacă nu se realizează transfuzia de sânge, există riscul de deces al fătului.

De multe ori, incompatibilitatea de Rh nu reprezintă o problemă gravă la prima sarcină, pentru că sângele fătului nu intră în sistemul circulator al mamei de-a lungul celor nouă luni de sarcină. La prima sarcină, Rh-ul negativ al mamei se poate combina cu Rh-ul pozitiv al fătului, în cazul unor transfuzii de sânge, sarcină ectopică sau avort.

Când se formează anticorpii anti-Rh la mamă

Când se formează anticorpii anti-Rh la mamă

Anticorpii anti-Rh se produc atunci când sângele mamei, Rh negativ, intră în contact cu sângele fătului, Rh pozitiv. Acest lucru se poate întâmpla în timpul travaliului sau al nașterii, dar și în una din următoarele situații:

  • Sângerare în timpul sarcinii;
  • Unele analize medicale, mai ales amniocenteză, cordonocenteză sau biopsie de vilozități coriale;
  • Unele proceduri intrauterine sau de chirurgie fetală – de exemplu, plasare de șunturi, clampare de cordon etc.;
  • Rotația manuală a fătului, când are capul în sus, înainte de travaliu;
  • Existența unui traumatism abdominal în trimestrul 2 sau 3 de sarcină.

Mai mult, anticorpii anti-Rh pot apărea și ca urmare a unor transfuzii de eritrocite cu Rh pozitiv.

Factori de risc în dobândirea anticorpilor anti-Rh

Unele femei au un risc mai mare de a dobândi anticorpi anti-Rh. Pe lista factorilor de risc se află:

  • Transfuziile de sânge cu Rh pozitiv;
  • Sângerări în sarcină;
  • Avortul spontan sau la cerere;
  • Sarcina extrauterina;
  • Unele teste invazive (amniocenteza, cordocenteza, biopsia de vilozități coriale, coagularea laser etc.);
  • Traumatismele abdominale.

Pot trece câteva luni sau chiar ani până la apariția anticorpilor și există un risc mic de apariție a complicațiilor la primul copil. Totuși, dacă mama a avut o pierdere de sarcină, primul copil născut poate fi afectat de incompatibilitatea de Rh.

Cum se manifestă incompatibilitatea de Rh

Simptomele incompatibilității de Rh variază de la ușoare la periculoase. Atunci când anticorpii anti-Rh de la mamă ajung în sângele fătului, celulele roșii încep să fie distruse. Drept urmare, se acumulează bilirubina în sistemul sanguin al micuțului.

O prezență prea mare a bilirubinei în sânge înseamnă că există probleme la nivelul ficatului, organul responsabil, printre altele, cu distrugerea celulelor roșii îmbătrânite.

Dacă nivelul bilirubinei este ridicat, COROBORAT CU ANEMIA, bebelușul va avea unul sau mai multe simptome la naștere:

  • Icter – pielea și zona albă a ochilor se îngălbenesc;
  • Letargie;
  • Un tonus muscular slăbit;
  • Paloare, din cauza anemiei;
  • Tahicardie (bătăi rapide ale inimii);
  • Tahipnee (respirație rapidă);
  • Umflarea abdomenului.

Ce masuri se iau in caz de anemie

Ce măsuri se iau în caz de anemie

Prin trecerea anticorpilor anti-Rh în sângele fătului globulele roșii sunt distruse mai repede decât sunt produsele altele – apare fenomenul de anemie hemolitică. Dacă cel mic are un număr foarte mic de globule roșii (eritrocite) poate apărea decesul.

În cazul în care ecografia indică anemia severă, poate fi necesară nașterea prematură (înainte de săptămâna a 37-a de sarcină).

O altă posibilă soluție implică transfuzia de sânge intrauterin. Procedura constă în transfuzia de sânge prin cordonul ombilical. Această formă de tratament este singura soluție viabilă pentru menținerea fătului în viață, dacă suferă de anemie severă.

Pentru cazurile ușoare de anemie, nașterea va avea loc în mod normal, iar după naștere nou-născutul va necesita transfuzie de sânge.

Se pot preveni problemele la făt

În unele cazuri, complicațiile se pot preveni. Condiția este ca gravida cu Rh negativ să nu producă anticorpi anti-Rh. Pentru a preveni formarea de anticorpi, medicul obstetrician va realiza două injecții cu imunoglobulină. Prima va avea loc în jurul săptămânii a 28-a de sarcină, iar cea de-a doua, în maximum 72 de ore de la naștere.

Imunoglobulina are drept scop blocarea producției de anticorpi anti-Rh, pentru a preveni complicațiile la făt și eventualele riscuri la sarcinile ulterioare. Tratamentul trebuie repetat și la sarcinile următoare în care fătul are Rh pozitiv.

În cazul în care există deja anticorpi anti-Rh, medicul specialist va monitoriza sarcina. Foarte rar poate fi nevoie de transfuzii de sânge pe toată durata sarcinii, pentru ca sângele fătului să nu aibă globule roșii cu Rh negativ.

Uneori, primesc imunoglobulină chiar și femeile care pierd sarcina, au sângerări de-a lungul sarcinii sau au teste invazive (de exemplu, amniocenteza).

Dacă nu se intervine medical, cazurile severe pot duce la decesul fătului. În cazul în care acesta se naște, pot apărea probleme ale sistemului nervos, dificultăți de învățare, pierderea auzului sau orbire. Însă, tratamentul are o eficiență apropiată de 100%, deci, astfel de complicații apar foarte rar.

Rh-ul negativ poate cauza probleme pentru evoluția sarcinii, precum și pentru făt după naștere. Este foarte important să te testezi pentru a ști dacă există riscul de incompatibilitate de Rh. Dacă există, medicul va monitoriza sarcina și îți va recomanda un tratament pentru a preveni răspândirea anticorpilor anti-Rh la făt. Doar așa te vei putea asigura că el este în siguranță și că sarcina va evolua normal.



Articol scris de: Nativia

Articol revizuit de: Dr. Bogdan Chirculescu
Medic specialist obstetrică-ginecologie

Dr. Bogdan Chirculescu

Data publicării: 29-04-2022
Data modificării: 29-04-2022

Articole medicale