Avort spontan

Avortul spontan: riscuri, recomandări și impactul emoțional 

Avortul spontan constă în finalizarea spontană a sarcinii înainte de termenul normal, aproximativ nouă luni. Frecvența cazurilor de avort spontan crește odată cu înaintarea în vârstă, după 40 de ani, fiind de peste 40%. Mai mult, riscul de avort spontan este mai mare în primele trei luni de sarcină. În continuare, poți citi mai multe despre simptomele asociate avortului spontan, cauzele sale, precum și despre impactul emoțional.


Cine are risc crescut de avort spontan

Cercetătorii spun că aproximativ 25% dintre sarcini (una din patru) se încheie cu avort spontan înainte de săptămâna a 24-a de sarcină.

După vârsta de 30 de ani, riscul de avort spontan crește semnificativ. Pentru comparație, la 20 de ani, riscul este de aproximativ 9%, iar după 40 de ani, este de 30-40%, pentru ca sarcinile după 45 de ani să aibă un risc de avort spontan de 50%.

De asemenea, există un risc crescut de avort spontan, dacă:

  • Bei multă cafea – femeile gravide ar trebui să bea cel mult două cești de cafea pe zi. Experimentele au arătat că femeile care consumă mai mult de trei cești de cafea pe zi au un risc mai mare de avort spontan sau de naștere a unui copil cu o greutate redusă;
  • Fumezi;
  • Consumi alcool;
  • Iei anumite medicamente – în această categorie intră ibuprofenul, naproxenul și alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene;
  • Consumi lapte proaspăt nepasteurizat;
  • Ai realizat amniocenteza – această analiză necesară pentru a stabili dacă fătul are trisomia 21 sau alte afecțiuni cromozomiale crește ușor riscul de avort spontan (0,5%). Pentru siguranță, este indicată testarea după trecerea a 14 săptămâni de sarcină.

Care sunt simptomele avortului spontan

Dacă avortul spontan are loc devreme, înainte de săptămâna a 14-a, fătul este îndepărtat în mod natural. În acest caz, simptomele pot include sângerări și/sau durere asociate contracțiilor; acestea pot fi ușoare sau severe. Dacă pierderea sarcinii are loc foarte devreme, acest lucru poate să nu fie observat de multe femei. De asemenea, în acest context, nu este necesară spitalizarea. Totodată, nu este indicat să folosești tampoane sau cupă menstruală în perioada imediată după avort spontan.

În plus, intervine dispariția simptomelor asociate sarcinii (ameliorarea grețurilor, reducerea urinărilor frecvente, reglarea apetitului și aplatizarea ușoară a sânilor). Uneori, apar crampe abdominale severe.

Dacă avortul spontan apare după trei luni, acesta poartă denumirea de avort târziu. Primele simptome includ contracțiile dureroase și pierderea de fluid. Poate apărea și sângerarea, însă doar ecografia arată dacă a avut loc avortul.

Ce să faci dacă apar astfel de simptome

Dacă te confrunți cu simptomele de mai sus, este indicat să vorbești cu ginecologul. Dacă apar simptomele de mai jos, este indicat să soliciți urgent ajutor medical:

  • Sângerări abundente;
  • Simptome asociate șocului – slăbiciune, amețeală, confuzie, febră, bătăi rapide ale inimii, greață și/sau vărsături.

Cazurile de acest fel necesită intervenția urgentă a medicului, deoarece poate fi vorba despre un avort hemoragic, care necesită intervenție chirurgicală.

Ce va face medicul în caz de avort spontan

În prima fază, medicul va administra misoprostol sau un alt medicament pentru a înlesni eliminarea fătului. De asemenea, va recomanda administrarea de medicamente împotriva grețurilor și durerii.

Durerea și sângerările vaginale pot dura 12-24 de ore, după care va apărea menstruația. Ulterior, va fi necesară o nouă ecografie, pentru ca medicul să confirme expulzarea completă.  

În cazul în care avortul spontan a avut loc după săptămânile 10-13, poate fi nevoie de chiuretaj. Această procedură este necesară pentru a se asigura îndepărtarea completă a fătului și a placentei. De asemenea, medicul se asigură că nu există sângerări sau infecții. În timpul procedurii, medicul îți va da un sedativ, iar procedura va dura câteva minute. Cu toate acestea, vei mai rămâne în spital câteva ore, sub observație. Ulterior, este normal să te confrunți, pentru câteva zile, cu sângerări asemănătoare menstruației.

Ce va face medicul în caz de avort spontan

Care sunt cauzele avortului spontan

Avortul spontan poate avea cauze diverse: de la traume fizice, cauze externe, cauze paternale, cauze maternale, pana la probleme care țin de embrion ori făt sau anomalii cromozomiale. Despre toate acestea vom discuta mai jos.

Traumă fizică

Avortul spontan poate fi cauzat de o traumă fizică asupra gravidei, mai ales dacă este afectată zona abdominală. O cădere sau un accident de mașină poate duce la expulzarea conținutului uterin.

În cazul oamenilor, postura bipedă crește riscul de avort spontan. Acest lucru apare pe fondul presiunii puse de făt asupra colului uterin.

Cauze externe

Uneori, avortul spontan poate fi cauzat în mod independent de embrion sau de sănătatea gravidei. Astfel, cauzele externe pot include:

  • Expunerea la anumite substanțe chimice – de exemplu, la locul de muncă;
  • Folosirea de droguri, în special heroină, cocaină și amfetamină;
  • Fumatul activ ori pasiv de țigări clasice sau electronice;
  • Expunerea la plumb, nichel sau alte metale – acestea pot fi prezente în unele tipuri de pește, dar și în bijuterii;
  • Un nivel ridicat al poluării aerului;
  • Expunerea la solvenți organici;
  • Expunerea la pesticide;
  • Inhalarea de gaze precum oxidul nitros și xenonul, folosite în anestezie;
  • Radiațiile ionizate peste limita siguranței.

Cauze paternale

Conform studiilor, riscul de avort spontan crește, în cazul cuplurilor în care bărbatul are peste 35 de ani. Acest rezultat este independent de vârsta gravidei și de obiceiurile acesteia sau ale tatălui de a fuma ori de a consuma alcool sau cofeină.

Un factor important, în acest caz, este fragmentarea ADN-ului. Atunci când acest lucru are loc, problemele sunt transmise prin spermă viitoarei gravide. De ce are loc această fragmentare de ADN? Încă nu se știe cauza certă, însă medicii cred că poate apărea pe fondul toxinelor din mediu, al existenței febrei sau al altor boli. Sperma nu poate repara celulele afectate deja.

Un studiu de interes a comparat mai multe cupluri care s-au confruntat cu avortul spontan cu acele cupluri în care bărbații erau infertili. Rezultatele experimentelor au arătat că avortul spontan a apărut mai ales în cazul bărbaților cu ADN fragmentat.

Un alt factor este reprezentat de stilul de viață. În cazul gravidelor, obiceiurile zilnice sunt importante în menținerea sănătății fătului, însă se pare că și ceea ce face bărbatul afectează sarcina. 

Fumatul, consumul excesiv de alcool, dieta nesănătoasă, excesul ponderal pot afecta calitatea spermei. Toate acestea pot reduce probabilitatea evoluției normale a sarcinii. Acești factori scad vitalitatea și mobilitatea spermei, precum și forma sa.

Cauze maternale

În cazul mamei, o cauză des întâlnită în avortul spontan este existența unei infecții, de la rubeolă la toxoplasmoză, listerioză sau sifilis. Astfel de infecții pot afecta colul uterin și/sau fătul în mod direct sau prin simptomele specifice (febră, tuse etc.).

De asemenea, intoxicațiile cu metale grele, diabetul, afecțiunile imunitare sau malformațiile pot crește riscul de avort spontan. Persoanele care au trombofilie au un risc mai mare de avort spontan multiplu.

Cauze legate de embrion/făt

O altă cauză importantă în avortul spontan este reprezentată de anomaliile cromozomiale ale embrionului, care pot apărea în momentul concepției, atunci când sperma fertilizează ovulul. Dacă aceasta este cauza, corpul femeii elimină, la un moment dat, embrionul.

O cauză secundară poate fi o malformație a fătului. De exemplu, dacă există defecte la nivelul inimii sau sistemului nervos. Acestea pot apărea din cauze genetice, teratogenetice sau infecțioase.

Alte cauze ale avortului spontan

Pe lângă cauzele de mai sus, există și alte posibile explicații pentru avortul spontan. Acestea includ:

  • Probleme ale placentei – în mod normal, se dezvoltă în timpul sarcinii și este poziționată în partea superioară a uterului. Este foarte importantă pentru furnizarea de oxigen și nutrienți, pentru a elimina resturile fătului, pentru a transmite anticorpii necesari în cazul unei infecții etc. Atunci când placenta nu îndeplinește aceste funcții, alcoolul și cafeina pot ajunge la făt, la fel și aerul poluat sau medicamentele. Pot surveni infecții, iar oxigenul și nutrienții ajung la făt în cantități mai mici sau chiar deloc. Aceste probleme pot apărea atunci când placenta nu se dezvoltă suficient sau dacă ai gemeni;
  • Unele afecțiuni sau infecții – infecția cu HIV, febra Dengue, vaginoza bacteriană, malaria și alte afecțiuni pot crește riscul de avort spontan. De asemenea, infecțiile pot apărea dacă mănânci brânză cu mucegai, ouă crude sau gătite insuficient, carne crudă (mai ales pește) etc.

Cauze ale avortului spontan

Când poți rămâne din nou însărcinată după un avort spontan

După un avort spontan, corpul revine la normal destul de repede. Din punct de vedere medical, poți rămâne din nou însărcinată după revenirea menstruației, în prima perioada fertila

În cazul sarcinilor pierdute în primele săptămâni, concepția este indicată mai repede, dacă vă doriți acest lucru. Însă, dacă au apărut complicații sau ai peste 30 de ani, este indicat să aștepți câteva luni, până când medicul își dă acordul.

Poate fi prevenit avortul spontan?

Din nefericire, majoritatea avorturilor spontane nu pot fi prevenite. Totuși, poți lua măsuri pentru a reduce incidența factorilor de risc. Mai jos, sunt câteva măsuri pe care le poți lua: 

  • Încetează să fumezi, cel puțin pe durata sarcinii – fumatul crește riscul de avort spontan și afectează dezvoltarea fătului;
  • Evită consumul de alcool;
  • Adoptă o dietă sănătoasă, echilibrată și variată – astfel, vei avea grijă de sănătatea ta și a fătului;
  • Evită medicamentele precum aspirina și ibuprofenul; Limitează stresul și emoțiile negative;
  • Fă sport potrivit recomandărilor medicului obstetrician;
  • Evită să ridici greutăți;
  • Vaccinează-te antigripal, dacă nu ai făcut-o deja;
  • Mergi regulat la medic, pentru urmarirea evolutiei sarcinii – acest lucru este indicat tuturor gravidelor, însă cu precădere celor care au peste 30 de ani, suferă de boli cronice ori au o sarcină cu probleme.

Care este impactul emoțional al avortului spontan

Pentru multe cupluri, pierderea sarcinii este asociată cu șocul și este normal să aveți nevoie de timp, pentru a înțelege ce s-a întâmplat. Unele femei nu au simptome și află abia în timpul unei consultații de rutină că au avut avort spontan.

De asemenea, multe persoane se simt vinovate că ființa care creștea în interiorul lor nu se va mai dezvolta și nu va mai crește. Unele femei consideră că au făcut ceva greșit pentru împiedicarea nașterii copilului. Multe femei încep să retrăiască evenimentele din ultimele săptămâni, din dorința de a-și da seama unde au greșit.

Este important de știut că avortul spontan rareori are loc pentru că ai făcut sau nu ai făcut tu ceva. Deseori, cauza poate fi incertă, până la realizarea unor investigații.

Senzația de goliciune este o altă emoție care poate apărea. Erai însărcinată și pregătită să devii mamă, iar acum acest sentiment ți-a fost luat. De fapt, ambii parteneri vor simți această senzație de goliciune.

Teama este și ea foarte întâlnită. Te poți gândi că, dacă încerci să ai un alt copil, vei avea probleme sau complicații. Această reacție este normală pe moment, mai ales dacă ești la prima sarcină sau ai mai avut avort spontan.

Ce poți face? Lasă-ți suficient timp să fii tristă și să înțelegi ce s-a întâmplat. Nu te forța să fii fericită, chiar dacă au trecut câteva săptămâni de la pierderea sarcinii. Sentimentul de tristețe este normal și te va ajuta să depășești această perioadă dificilă. 

Cum unele persoane dezvoltă depresie, anxietate sau PTSD (sindromul de stres post-traumatic), este recomandat să vorbești cu un terapeut.


Pentru majoritatea femeilor, avortul spontan înseamnă stres, griji, dezamăgiri. Nu ezita să soliciți ajutor psihologic, pentru a înțelege prin ce treci. Multă femei care au suferit un avort spontan ajung să aibă sarcini la termen și copii sănătoși.



Articol scris de: Nativia

Articol revizuit de: Dr. Bogdan Chirculescu
Medic specialist obstetrică-ginecologie

Dr. Bogdan Chirculescu

Data publicării: 24-02-2022
Data modificării: 09-05-2023