Toxoplasma în sarcină - simptome, diagnosticare, riscuri

Toxoplasma în sarcină - simptome, diagnosticare, riscuri

Toxoplasmoza este o infecție care, de cele mai multe ori, poate trece neobservată, ca urmare a simptomelor asemănătoare unei viroze. Însă, toxoplasmoza în sarcină este o afecțiune care necesită a fi tratată cu atenție, deoarece există un risc crescut de a fi transmisă fătului. Efectele infecției asupra fătului pot fi destul de severe, de la malformații congenitale, până la avort sau deces intrauterin. 

Citește în continuare și află care sunt cele mai potrivite metode prin care te poți proteja atât pe tine, cât și pe bebelușul tău. 

  • Ce este toxoplasmoza?
  • Toxoplasmoza transmitere
  • Complicațiile date de toxoplasma în sarcină
  • Toxoplasmoză simptome
  • Analize toxoplasma în sarcină
  • Toxoplasmoză tratament
  • Prevenția toxoplasmozei 


Ce este toxoplasmoza? 

Toxoplasmoza este o infecție cauzată de parazitul Toxoplasma gondii. Acesta infectează în special animalele, precum:

  • pisica;
  • șoarecii;
  • păsările;
  • porcul;
  • oaia.

Pisica este cea mai comună gazdă pentru acest parazit. În interiorul intestinului acesteia, parazitul se poate multiplica și este eliminat prin fecale. 

Toxoplasmoza la om

Această infecție parazitară este întâlnită pe tot globul și se estimează că o treime din populația globală prezintă toxoplasmoză. De cele mai multe ori, infecția nu este diagnosticată, deoarece simptomele sale nu sunt specifice și nu afectează semnificativ calitatea vieții. Însă, toxoplasma în sarcină devine un motiv de îngrijorare, deoarece parazitul poate fi transmis prin placentă fătului. Infecția la făt afectează evoluția normală a sarcinii. 

Toxoplasmoza la pisici: simptome

În cele mai multe dintre situații, toxoplasmoza la pisici este asimptomatică. Când infecția evoluează, poate apărea diareea ușoară, însoțită de febră. În cazul în care paraziții sunt localizați și în alte zone, în exteriorul intestinului, pot apărea simptome specifice, în funcție de organul colonizat:

  • dificultăți la respirație;
  • icter (colorație gălbuie a mucoaselor și a tegumentului);
  • reacții inflamatorii la nivelul mușchilor, cordului sau al creierului. 

Alte manifestări care pot fi întâlnite la pisică în stadiile avansate ale infecției sunt:

  • letargia;
  • scăderea apetitului;
  • pierderea în greutate;
  • tremur;
  • tulburări de mers;
  • convulsii.

Toxoplasmoza transmitere

Toxoplasma gondii este un parazit care se transmite prin mai multe modalități. Una dintre cele mai comune căi este transmiterea de la pisică la om. Pisica poate dobândi ușor infecția, prin consumul animăluțelor mici, precum păsările sau șoarecii. La nivelul intestinului acestora, parazitul se multiplică și este eliminat în fecale timp de 3 săptămâni de la contactul cu animalul infectat. Omul se infectează prin contact direct cu fecalele eliberate de pisică sau cu litiera acesteia. 

Este important de menționat că parazitul se găsește și în solul contaminat cu materiile fecale ale pisicii. Infectarea se poate produce și prin:

  • grădinăritul fără mănuși;
  • consumul fructelor și al legumelor crescute în sol contaminat (dacă nu sunt spălate corespunzător cu apă, decojite sau preparate termic).

Ce faci dacă ai pisică în timpul sarcinii?

Dacă îți dorești un copil sau ești deja însărcinată și ai și o pisică, este important de menționat că poți păstra animăluțul tău de companie, dacă respecți câteva reguli. Astfel, pentru a reduce riscul de a dezvolta infecția cu toxoplasmă în sarcină, sunt indicate următoarele:

  • evită curățarea litierei, rugând un membru al familiei să preia această sarcină, iar dacă nu este posibil, folosește mănuși și spală-te bine pe mâini după ce ai terminat;
  • curățarea litierei este de preferat a se realiza zilnic (parazitul din materiile fecale devine infecțios după 1-5 zile de la eliminarea acestora);
  • oferă numai hrană special destinată pisicilor, evită hrănirea cu carne crudă;
  • ține pisica doar în casă;
  • nu-i permite pisicii să stea pe blatul de la bucătărie, pe masă sau în apropierea alimentelor.

De asemenea, este important ca pe perioada în care ești însărcinată să nu adopți niciun animăluț, în special puii de pisică. Puii pot transmite mult mai ușor parazitul, comparativ cu un adult care deja a avut infecția. Riscul de reinfectare la o pisică este destul de mic.

Alăptarea este posibilă pentru o femeie care a dobândit infecția în timpul sarcinii?

Cei mai mulți specialiști susțin că alăptarea poate fi realizată. Riscul de transmitere al infecției prin laptele matern este redus. Însă, este important de precizat că infectarea bebelușului este posibilă dacă mama prezintă leziuni care sângerează în jurul mamelonului. În această situație, alăptarea nu este recomandată. 

Mai multe informații despre cât de importantă este alăptarea vei găsi în articolul Alăptarea - beneficii, durată, complicații. 

Complicațiile date de toxoplasma în sarcină

Riscul transmiterii infecției de la mamă la făt este cu atât mai mare cu cât sarcina evoluează. Astfel, cel mai mic risc este în primul trimestru, sub 10%, în timp ce în al treilea trimestru riscul este cel mai crescut, de peste 50%. 

Primul trimestru de sarcină este foarte important pentru evoluția fătului. Află mai multe despre cum poți gestiona simptomele sarcinii și cum poți avea grijă de sănătatea ta și a celui mic din articolul Tot ce trebuie să știi în primul trimestru de sarcină.

Este important de menționat că transmiterea de la mamă la făt are loc dacă infecția se dezvoltă în timpul sarcinii sau în ultimele 4 luni înainte ca mamă să rămână însărcinată. Dacă femeia a avut infecția cu mai mult de 4 luni de la sarcină, sistemul său imunitar creează anticorpi, ceea ce îi asigură protecție fătului. Astfel, în această situație, riscul ca fătul să aibă toxoplasmoză este diminuat considerabil. 

Toxoplasmoză simptome 

Unele persoane care au infecția cu Toxoplasma gondii sunt asimptomatice, în timp ce altele dezvoltă simptome specifice unei răceli. Printre principalele manifestări care se asociază toxoplasmozei se află:
  • febră;
  • cefalee (durere de cap);
  • durerea musculară;
  • oboseală;
  • odinofagie (durere în gât);
  • iritații tegumentare;
  • adenopatii (mărirea în volum a ganglionilor limfatici).

Adenopatiile reprezintă cel mai comun simptom și pot fi prezente pentru câteva săptămâni. Spre deosebire de acestea, febra are o durată de 1-2 zile. În cazuri rare, femeile însărcinate pot dezvolta corioretinită.

Manifestările toxoplasmozei la făt

În cazul în care fătul dezvoltă toxoplasmoză, acesta poate avea o creștere deficitară sau poate fi născut prematur. Alte riscuri asociate cu această infecție pot fi reprezentate de:

  • microcefalie;
  • inflamarea creierului (toxoplasmoză cerebrală);
  • reacții inflamatorii la nivelul inimii, plămânilor;
  • afectarea retinei (toxoplasmoză oculară);
  • orbire;
  • hepatosplenomegalie (creșterea în dimensiuni a ficatului sau a splinei);
  • icter (colorație gălbuie a mucoaselor și a tegumentelor);
  • erupții cutanate. 

Cu cat infectia se produce mai devreme in sarcina cu atat este mai mare riscul ca fatul sa fie afectat. Chiar daca cei mai multi copii infectati nu vor avea semne la nastere, pana la 90% vor dezvolta sechele mai tarziu in viata.

Avortul spontan poate avea mai multe cauze. Cunoașterea acestora te poate ajuta să previi apariția avortului. Citește articolul Avortul spontan: riscuri, recomandări și impactul emoțional și află cum poate fi prevenit. 

Analize toxoplasma în sarcină 

Diagnosticul de toxoplasmoză se realizează pe baza investigațiilor medicale. Medicul recomandă analizele potrivite în funcție de vârsta pacientului la care este suspectată infecția. 

Dacă îți dorești să beneficiezi de experiența unor medici cu experiență, apelează la Nativia. Aici vei găsi sprijinul de care ai nevoie pentru o monitorizare corespunzătoare a sarcinii și a stării de sănătate a bebelușului tău.  

Diagnosticul la femeia însărcinată

Pentru femeile care doresc a rămâne însărcinate, dar și pentru cele care așteaptă un bebeluș, analiza utilizată pentru diagnosticarea toxoplasmozei este cea de dozare a anticorpilor formați împotriva acestui parazit. 

Un rezultat care determină prezența anticorpilor anti-Toxoplasma gondii IgG pozitiv sugerează că femeia a prezentat această infecție anterior. Însă, dacă anticorpii anti-Toxoplasma gondii IgM sunt prezenți, aceștia sunt markerul unei infecții recente. 

Diagnosticul la făt

Determinarea diagnosticului la făt se face determinarea ADN-ului de Toxoplasma in lichidul amniotic. Procedura de recoltare este cunoscută ca amniocenteză și este indicat a se realiza dupa săptămâna 18 de gestație. 

Amniocenteza este o procedură foarte utilă pentru evaluarea fătului. Mai multe informații poți afla citind articolul Amniocenteza - ce presupune, care sunt etapele și posibile efecte secundare.

Diagnosticul la nou-născut

În cazul nou-născutului, sunt realizate mai multe investigații medicale. Analizele sunt principalele investigații, iar dozarea anticorpilor se poate efectua din sânge sau lichid cefalorahidian (lichidul care înconjoară măduva spinării și care se află și la nivelul creierului). Suplimentar, pot fi efectuate și alte teste, precum:
  • tomografia computerizată (CT);
  • rezonanță magnetică nucleară (RMN);
  • examenul ocular. 

Toxoplasmoză tratament

Tratamentul toxoplasmozei constă în medicamente antiparazitare. Acestea pot fi administrate mamei insarcinate, fara intarziere, daca exista suspiciunea de infectie. Cu cat este mai repede inceput tratamentul cu atat scade riscul de afectare severa a fatului.
La copiii afectati de toxoplasmoza, tratamentul va continua si dupa nastere pana la 1 an. 

Prevenția toxoplasmozei

Toxoplasmoza este o infecție parazitară care poate fi prevenită. Printre măsurile recomandate pentru a evita infectarea se află:

  • purtarea mănușilor în timpul grădinăritului;
  • spălarea corespunzătoare a fructelor și a legumelor;
  • evitarea consumului de carne, fructe de mare, lapte, ouă crude;
  • prepararea termică la temperaturi potrivite a cărnii;
  • evitarea consumului cărnii insuficient gătite (carne în sânge);
  • evitarea consumului de carne uscată, afumată;
  • evitarea consumului de apă din surse neverificate;
  • utilizarea tocătoarelor distincte pentru carne și legume;
  • spălarea temeinică a mâinilor înainte de a prepara alimentele sau a atinge fața. 

Toxoplasmoza în sarcină este o afecțiune care produce complicații neplăcute asupra evoluției fătului. Această infecție este dată de un parazit, al cărui principal vector este pisica, dar există și alte surse de transmitere. Este important a cunoaște care sunt modalitățile de infectare, dar și cum poate fi prevenită toxoplasmoza. În acest mod, sunt evitate riscurile la care este supus fătul. Dacă ai nelămuriri cu privire la această afecțiune sau crezi că ai putea avea infecția, consultă medicul ginecolog și află care sunt cei mai importanți pași pentru evaluarea stării medicale. 

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:
  • Many A, Koren G., Toxoplasmosis during pregnancy, Can. Fam. Physician., 2006, 52(1):29-30, 32, PMID: 16477906, PMCID: PMC147974
  • www.cdc.gov, https://www.cdc.gov/parasites/toxoplasmosis/gen_info/pregnant.html, accesat la data 15.01.2023;
  • myhealth.alberta.ca, https://myhealth.alberta.ca/Health/pages/conditions.aspx?hwid=tn7481, accesat la data 15.01.2023;
  • www.msdmanuals.com, https://www.msdmanuals.com/home/children-s-health-issues/infections-in-newborns/toxoplasmosis-in-newborns, accesat la data 15.01.2023;
  • www.nhs.uk, https://www.nhs.uk/common-health-questions/pregnancy/what-are-the-risks-of-toxoplasmosis-during-pregnancy/, accesat la data 15.01.2023.


Articol scris de: Nativia

Articol revizuit de: Dr. Luiza Guzgă
Medic specialist obstetrică-ginecologie

Dr. Luiza Guzgă

Data publicării: 13-02-2024
Data modificării: 13-02-2024