Sindromul ovarelor polichistice: cauze, simptome și complicații 

Sindromul ovarelor polichistice este o afecțiune frecvent întâlnită în rândul femeilor (8-13% dintre femeile de vârstă reproductivă), conform raportărilor internaționale. Se manifestă prin menstruații neregulate, la mai mult de 35 zile sau mai puțin de 8 menstruații pe an. Acest simptom specific este cauzat de dezechilibre hormonale ce împiedică apariția ovulației și, în concluzie, ovocitul (oul) din interiorul foliculilor nu este eliberat. De cele mai multe ori, necesită intervenție din partea medicului, pentru ameliorarea manifestărilor sale.

Sindromul ovarelor polichistice: cauze, simptome și complicații


  • Ce sunt ovarele?
  • Cauzele ovarelor polichistice
  • Ovare polichistice simptome
  • Când trebuie să mergi la medic?
  • Diagnosticul ovarelor polichistice
  • Diferența dintre ovare micropolichistice și polichistice
  • Complicații ale sindromului ovarelor polichistice


Ce sunt ovarele?

Ovarele reprezintă o componentă importantă a sistemului reproducător feminin, pentru că ele dețin foliculii ovarieni ce conțin în interior ovocitele (ovulele). De obicei, au un diametru de aproximativ 6 centimetri și se regăsesc în pelvis. Aceste formațiuni ovalare au două roluri importante:

  • endocrin;

Rolul endocrin constă în secreția hormonilor sexuali feminini: estrogen și progesteron. Aceștia intervin în multiple procese din organismul feminin. Estrogenul crește atunci când foliculii ovarieni în creștere reușesc să transforme testosteronul în estrogen, pentru a produce, ulterior, ovulația, pe când progesteronul apare după ovulație, din foliculul care s-a rupt și a eliberat ovocitul. După cum putem observa, hormonul masculin testosteron este necesar procesului de ovulație, dar acesta nu trebuie să fie în exces.

  • exocrin;

Ovarele sunt responsabile de eliberarea unui ovocit în fiecare lună, în cadrul ciclului menstrual. Ovocitele reprezintă gametul sexual feminin, cu rol în purtarea materialului genetic de la mamă, necesar formării embrionului împreună cu spermatozoidul. Fiecare ovocit este eliberat din cadrul unui folicul ovarian, care se maturizează. 

Cauzele ovarelor polichistice

Motivele pentru care se dezvoltă sindromul ovarelor polichistice sunt complexe și nu sunt pe deplin cunoscute. Se crede că principalul factor care contribuie la instalarea acestui sindrom este reprezentat de un dezechilibru al hormonilor sexuali în organism. Se estimează că hormonii feminini, estrogenul și progesteronul, au concentrații diferite față de normal, dar și că testosteronul are o concentrație mai mare.

Un aspect foarte important și de multe ori uitat este faptul că rezistența la insulină apare frecvent în cazul femeilor cu sindromul ovarelor polichistice (PCOS), chiar dacă aceste paciente nu au probleme de greutate, fiind predispuse, ulterior, la diabet zaharat tip 2. Rezistența la insulină înseamnă că în organism este prea multă insulină, aceasta determinând o producție prea mare de testosteron, care va afecta creșterea foliculilor, deci ovulația și menstruația. 

În plus, acest nivel crescut de insulină din cadrul rezistenței la insulină poate conduce la creșterea în greutate. De aceea, femeile supraponderale asociază mai frecvent sindromul ovarelor polichistice, iar acest lucru duce la agravarea simptomelor PCOS. 

Totuși, este important de reținut că rezistența la insulină nu este o patologie care apare doar în cadrul sindromului ovarelor polichistice; ea poate apărea și în cazul pacientelor cu rezervă ovariană redusă sau normală, rezultând scăderea calității ovocitare.

Studiile indică faptul că sindromul ovarelor polichistice poate avea o susceptibilitate genetică. Astfel, riscul de a avea chisturi ovariene este mai mare la femeile care au rude (mama, sora, mătușa maternă) diagnosticate cu sindromul ovarelor polichistice.

Ovare polichistice simptome

Simptomele specifice ovarelor polichistice se manifestă începând cu ultima perioadă a adolescenței. Nu toate pacientele cu PCOS au întreaga simptomatologie, astfel că, printre cele mai frecvente simptome, se află:

  • ciclurile menstruale neregulate;
  • amenoreea (absența ciclului menstrual);
  • creșterea în greutate;
  • obținerea cu dificultate a unei sarcini;
  • subțierea firului de păr;
  • alopecia androgină (pierderea părului de la nivelul scalpului);
  • hirsutismul (apariția firelor de păr la nivelul zonelor specifice bărbatului: spate, abdomen, față);
  • sebumul în exces la nivelul tenului;
  • acneea;
  • tulburările de somn;
  • acanthosis nigricans (colorație închisă la nivelul pielii axilei și gâtului);
  • stările depresive.


Când trebuie să mergi la medic?

Este important ca vizita la medicul ginecolog să fie efectuată periodic, o dată pe an. În cadrul acestui control de rutină medicul poate depista eventuale modificări ale ovarelor, prin intermediul ecografiei. 

De asemenea, este util a consulta medicul imediat ce constatați apariția unor manifestări noi. Printre simptomele ce sunt considerate simptome ce necesită consultul medical se află:

  • cicluri menstruale neregulate;
  • amenoree;
  • schimbări ale dispoziției înaintea în timpul ciclului menstrual;
  • creșterea firelor de păr în zone în care nu erau prezente.
  • dureri pelvine înainte sau în timpul ciclului menstrual.


Diagnosticul ovarelor polichistice

Diagnosticul este stabilit de către medicul ginecolog sau medicul endocrinolog. Este indicat ca vizita la medic să se efectueze încă de la apariția primelor simptome. Bineînțeles, controlul periodic este recomandat și în lipsa unor manifestări specifice. 

Anamneza

Prima etapă constă în realizarea unei anamneze detaliate. Astfel, pacienta este întrebată:

  • la ce vârstă a avut prima menstră;
  • dacă ciclurile menstruale sunt regulate;
  • care sunt simptomele asociate perioadei menstruale;
  • dacă a observat apariția unor schimbări la nivelul organismului (apariția firelor de păr în unele zone ale corpului);
  • dacă încearcă să obțină o sarcină;
  • istoricul medical personal;
  • istoricul medical al membrilor familiei.


Investigații imagistice

Ecografia

Este recomandat a se efectua și o ecografie transvaginala. Această investigație imagistică nu este iradiantă și oferă o bună vizualizare a ovarelor. Astfel, se pot evidenția atât foliculii ovarieni, cât și prezența unor chisturi ovariene. Se recomandă efectuarea unei ecografii transvaginale, pentru pacientele care și-au început viața sexuală. Aceasta este relevantă după vârsta de 16 ani, pentru că este normal să avem o rezervă ovariană mare, deci mulți foliculi, în această perioadă a vieții. Din acest motiv, ecografia nu este obligatorie pentru diagnosticul adolescentelor, ci trebuie să avem prezente cele 2 simptome: lipsa menstruației și hiperandrogenismul.

Frecvent, în cazul ovarelor polichistice, dimensiunile ecografice ale ovarelor sunt crescute, având un volum mai mare de 10 mililitri. Foliculii ovarieni sunt mici, sub 10 milimetri, și numeroși: peste 20 de foliculi pe fiecare ovar. În plus, nu există un folicul dominant, care să urmeze să ovuleze, și nici un corp galben (semn că un folicul ar fi ovulat). 

Analize ovare polichistice

Confirmarea diagnosticului se face pe baza rezultatelor obținute în cadrul investigațiilor. Astfel, sunt indicate următoarele analize, între zilele 2-5 de menstruație și în afara administrării pastilelor anticoncepționale:

  • dozarea hormonilor sexuali (estrogen, progesteron, testosteron);
  • raportul hormonilor gonadotropi (LH - hormonul luteinizant, FSH - hormonul foliculostimulant);
  • determinarea rezistenței la insulină prin indicele HOMA (raport insulină - glicemie) - nu este obligatorie, dar poate reprezenta un punct cheie în gestionarea sindromului ovarelor polichistice;
  • dozarea AMH (hormonul anti-mullerian) - doar în cazul pacientelor care nu reușesc să obțină o sarcină;
  • determinarea funcției tiroidiene prin TSH, free T4, ATPO și prolactină.

Dacă pacientele nu au menstruație (amenoree), aceste analize pot fi făcute imediat după controlul ecografic.

Diferența dintre ovare micropolichistice și polichistice

Ovarele micropolichistice și sindromul ovarelor polichistice (sau sindromul ovarelor micropolichistice) sunt denumiri diferite și stârnesc, de multe ori, controverse. Denumirea de ovare micropolichistice nu mai este uzual folosită și nu este deloc utilizată la nivel internațional. Această denumire improprie făcea referire la numeroșii foliculii ovarieni ca fiind niște chisturi mici (micro=mici și poli=mulți), care apar la nivelul ovarului, dar a căror activitate hormonală este normală, pentru că pacienta are o rezervă ovariană bună și ovulează, deci are menstruații regulate. 

Sindromul ovarelor polichistice este un sindrom metabolic ce implică lipsa etapelor de maturare foliculară și lipsa ovulației, deci nu eliberează ovocitul. Acești foliculi rămân la nivelul ovarului și se numesc, impropriu, chisturi. De aici, a apărut denumirea de sindrom de ovare micropolichistice sau sindromul ovarelor polichistice, pentru că, în realitate, nu există chisturi, ci mulți foliculi care nu ovulează.

Spre deosebire de ovarele micropolichistice, sindromul ovarelor polichistice este caracterizat și de una dintre următoarele:

  • menstruații neregulate;
  • dezechilibre hormonale și concentrații mari de testosteron.

Așadar, modificările hormonale și menstruale apar doar în cazul sindromului ovarelor polichistice. 

Diferența dintre ovare micropolichistice și polichistice

Ovarele micropolichistice și sindromul ovarelor polichistice (sau sindromul ovarelor micropolichistice) sunt denumiri diferite și stârnesc, de multe ori, controverse. Denumirea de ovare micropolichistice nu mai este uzual folosită și nu este deloc utilizată la nivel internațional. Această denumire improprie făcea referire la numeroșii foliculii ovarieni ca fiind niște chisturi mici (micro=mici și poli=mulți), care apar la nivelul ovarului, dar a căror activitate hormonală este normală, pentru că pacienta are o rezervă ovariană bună și ovulează, deci are menstruații regulate. 

Sindromul ovarelor polichistice este un sindrom metabolic ce implică lipsa etapelor de maturare foliculară și lipsa ovulației, deci nu eliberează ovocitul. Acești foliculi rămân la nivelul ovarului și se numesc, impropriu, chisturi. De aici, a apărut denumirea de sindrom de ovare micropolichistice sau sindromul ovarelor polichistice, pentru că, în realitate, nu există chisturi, ci mulți foliculi care nu ovulează.

Spre deosebire de ovarele micropolichistice, sindromul ovarelor polichistice este caracterizat și de una dintre următoarele:

  • menstruații neregulate;
  • dezechilibre hormonale și concentrații mari de testosteron.

Așadar, modificările hormonale și menstruale apar doar în cazul sindromului ovarelor polichistice. 

Complicații ale sindromului ovarelor polichistice

Complicațiile ovarelor polichistice apar în cazul în care această afecțiune nu este tratată. Astfel, pot apărea:

  • lipsa ovulației;
  • infertilitate;
  • diabet gestational;
  • afecțiuni cardiovasculare;
  • dislipidemie (creșterea nivelului de colesterol);
  • tulburări de somn;
  • apnee în somn;
  • cancer endometrial.

Este important ca, după stabilirea unui diagnostic, pacienta să urmeze recomandările medicului. În acest mod, riscul de a dezvolta complicații este mai redus. 

Sindromul ovarelor polichistice este o afecțiune ce constă în dezechilibre hormonale și lipsa ovulatiei. Simptomatologia este specifică și poate determina infertilitate. Pentru o programare la specialiștii din cadrul Clinicii Nativia, sună la numărul 021 230 79 73.



Articol scris de: Nativia

Articol revizuit de: Dr. Corina Gică
Medic primar obstetrică-ginecologie

Dr. Corina Gică

Data publicării: 05-12-2022
Data modificării: 13-01-2023

Articole medicale