Alimentația în timpul alăptării

Alimentația în timpul alăptării

O dietă sănătoasă este întotdeauna importantă, dar este deosebit de necesară după naștere, dacă femeia alăptează. Procesul de formare a laptelui matern folosește foarte multe calorii și pentru ca secreția lactată să conțină toți nutrienții necesari dezvoltării copilului este esențial ca, prin dietă corectă, mama să-și asigure un aport suficient de proteine, lipide, carbohidrați, minerale și vitamine, necesare atât pentru propriul consum de calorii, cât și pentru sinteza de lapte matern. 

  • Compoziția laptelui matern
  • Necesarul caloric în timpul alăptării
  • Dieta și necesarul de nutrienți al mamei
  • Alimente care trebuie evitate
  • Alimente interzise
  • Alergiile alimentare ale bebelușului


Compoziția laptelui matern

Laptele matern este considerat ca fiind sursa ideală de nutriție pentru copilul nou-născut, până la vârsta de 6 luni, dar și în continuare până la 2 ani, în completarea unei alimentații diversificate. Oferind copilului din prima zi de viață tot ceea ce are nevoie pentru o creștere și dezvoltare corespunzătoare, compoziția laptelui matern se adaptează continuu la necesitățile nutritive ale sugarului. 

Un beneficiu suplimentar este acela că îi oferă bebelușului anticorpi care ajută la protejarea împotriva îmbolnăvirilor. Acești anticorpi trec direct în sistemul sangvin al copilului, prin peretele intestinal, oferindu-i imunitate. Laptele matern este compus din molecule bioactive distincte, structura unora dintre acestea nefiind încă pe deplin înțeleasă. 

Laptele matern este format 90% din apă, oferind tot necesarul hidric sugarului alimentat exclusiv la sân. Conține carbohidrați, care sunt sursa de energie ideală pentru dezvoltarea creierului, principalul compus fiind o polizaharidă numită lactoză. Alături de aceasta, se mai află și multe alte oligozaharide cu rol în stimularea procesului de dezvoltare a florei intestinale a bebelușului, principala lor funcție fiind aceea de a preveni diareea sugarului.

Deși reprezintă doar 4% din compoziția acestuia, lipidele din laptele matern furnizează peste jumătate din necesarul caloric al copilului, asigurându-i o creștere continuă și sănătoasă în greutate. Lipidele sunt reprezentate de colesterol și acizi grași esențiali, vitali pentru dezvoltarea creierului, sistemului nervos și vederii bebelușului. În fapt, laptele matern conține toate lipidele de care are nevoie copilul alăptat în primele 6 luni de viață, fără să fie necesar niciun alt aport suplimentar. 

Cea mai importantă caracteristică a proteinelor din laptele matern este aceea ca sunt foarte ușor de digerat de către bebeluși. Esențiale pentru dezvoltare, sinteza de celule, hormoni, enzime și anticorpi, proteinele din laptele matern protejează intestinele nou-născutului de infecți. Principala proteină este lactoferina, implicată în reglarea absorbției fierului, multiple funcții pentru imunitate și cu rol neuroprotector.

În plus, laptele matern conține imunoglobuline (anticorpi) care funcționează ca un vaccin natural, oferind protecție împotriva infecțiilor virale obișnuite, precum și celor ale urechii, intestinelor și altor agenți patogeni potențial periculoși pentru sugarul mic. Prin laptele matern se transferă bebelușului hormoni, diferite enzime cu rol în digestia lipidelor și proteinelor, dar și compuși specifici cu rol în dezvoltare. La toate acestea se adaugă micronutrienți (vitaminele și mineralele) care acoperă, în doze perfect echilibrate, tot necesarul dezvoltării sănătoase a oaselor și musculaturii, dinților, ochilor, pielii, sângelui, creierului și sistemului nervos.

Necesarul caloric în timpul alăptării

Cerințele nutriționale de care are nevoie o femeie care alăptează sunt similare cu cele din timpul sarcinii, ceea ce înseamnă un plus de circa 200-300 de calorii față de cele necesare unei femei de aceeași vârstă, greutate și cu un stil de viață normal. 

Cu toate acestea, o femeie care alăptează are nevoie zilnic cu 200-300 de calorii mai mult decât în ​​timpul sarcinii. Aceasta ajută la pierderea kilogramelor acumulate în timpul sarcinii. De regulă, în intervalul celor șase luni în care copilul este hrănit exclusiv la sân, o femeie poate pierde până la 4 kilograme pe lună fără a restricționa aportul de calorii, dat fiind faptul că doar hrănirea bebelușului duce la arderea a cel puțin 400-600 de calorii pe zi.

Alaptarea contribuie în cea mai mare măsură la revenirea după sarcină și naștere, scăderea naturală și lentă în greutate fiind doar unul dintre multiplele beneficii. 

Necesarul caloric în timpul alăptării

Dieta și necesarul de nutrienți al mamei

Luând în calcul complexitatea extraordinară a compoziției laptelui matern, se justifică importanța care se acordă alimentației femeilor care alăptează și de ce aceasta trebuie să fie complexă și completă. 

Un plan alimentar ideal pentru femeile care alăptează ar trebui să conțină: 

  • Două până la trei porții de proteine, ​​în fiecare zi. Prin porție de proteine înțelegem 100-120 de grame de carne sau pește. Cele mai bune surse de proteine sunt considerate carnea de vită, pui, curcan, pește, brânză, lapte și iaurt, ouă, diferite leguminoase și fructe oleaginoase. 
  • Lipidele sunt baza alimentației și furnizează circa 30% din necesarul caloric zilnic. În dieta femeii care alăptează acestea trebuie să provină doar din surse sănătoase, prezența acizilor grași polinesaturați, omega-3 și omega-6 fiind crucială pentru dezvoltarea retinei și a creierului nou-născutului. Sunt ideale grăsimile din carne, pește și lactate la care se adaugă un aport corect de uleiuri vegetale (una-două linguri de ulei vegetal pe zi), împreună acoperind integral necesarul de grăsimi. 
  • Carbohidrații sunt o categorie importantă de nutrienți care nu trebuie să lipsească din alimentație. Cele mai bune alegeri sunt cerealele integrale (1-2 felii de pâine integrală pe zi), toate tipurile de fructe și majoritatea legumelor, deoarece constituie și un aport generos de fibre. 
  • Necesarul zilnic de calciu recomandat este de 1.300 de miligrame pe zi. Un pahar cu lapte conține 300 de miligrame de calciu. Cele mai bune surse de calciu sunt: laptele de vacă, iaurtul, portocalele, unele legume verzi (spanac, broccoli). 
  • Fierul este un alt mineral vital atât femeii cât și copilului, iar aportul zilnic din alimentație este de 10-12 miligrame pe zi. Sursele bune de fier sunt toate tipurile de carne, peștele, fructele uscate, gălbenușul de ou. 
  • Vitamina C este importantă în dieta mamelor care alăptează, necesarul zilnic fiind mai ridicat comparativ cu cel din timpul sarcinii, ajungând la 120-150 de miligrame pe zi. Citricele, merele, pepenele galben, cartofii, ardeiul gras, roșiile, kiwi și conopida sunt cele mai bogate alimente în vitamina C și trebuie incluse zilnic în alimentație.
  • Vitamine din grupul B și în mod special vitamina B12 sunt vitale pentru bebeluși. Mamele care au o dietă echilibrată și care consumă carne și ouă vor putea transfera prin laptele matern doza zilnică necesară. Vitamina B12 este importantă pentru că intervine în toate mecanismele de dezvoltare a creierului, iar deficitul poate duce la leziuni permanente ale creierului sugarului. Mamele care urmează o dietă vegetariană strictă au nevoie de suplimente de vitamina B12. 
  • În timpul alăptării, aportul de lichide trebuie suplimentat considerabil, necesarul fiind de minimum 8 pahare pe zi, la care se adaugă alte lichide cum ar fi supele, laptele, sucurile de fructe și legume și ceaiurile. În condițiile în care temperaturile exterioare sunt crescute, femeia care alăptează va trebui să consume și mai multe lichide, apa fiind esențială pentru ca laptele matern să-și păstreze compoziția și un flux ideal, dar și pentru ca metabolismul matern să pună în circulație nutrienții conținuți de acesta. Nu trebuie uitat că necesarul hidric al bebelușului care este hrănit exclusiv la sân provine doar din laptele matern.


Alimente care trebuie evitate

Dieta mamelor care alăptează nu are foarte multe restricții. În linii mari, acestea sunt identice cu cele ale dietei din timpul sarcinii, mai ales în primele luni de viață ale bebelușului. Trebuie spus că nu există date care să confirme că unele alimente consumate de mamă produc neplăceri intestinale bebelușului, deși unele dintre ele pot influența gustul laptelui matern. 

Durează între două și șase ore din momentul în care mama consumă un anume aliment până când acesta influențează gustul și aroma laptelui matern. În consecință, dacă bebelușul are gaze, respinge sânul sau este mai agitat după ce a mâncat, este indicată eliminarea acelui aliment consumat și reintroducerea lui în alimentația mamei, după câteva zile, pentru a verifica dacă acesta este cel care, cu adevărat, nu-i priește sugarului. 

Majoritatea bebelușilor vor accepta laptele matern indiferent de aromă, dar unii dintre ei, mai sensibili, ar putea refuza sânul dacă simt aromele unor condimente puternice. Alimentele care ar putea provoca astfel de reacții sunt: varza, broccoli, ceapa, conopida, fasolea și varza de Bruxelles. Acestea ar putea provoca gaze și simptome de colici. 

Trebuie spus că în timpul vieții intrauterine copilul preia unele dintre mirosurile și gusturile alimentelor consumate de mamă, astfel că bebelușul vine pe lume familiarizat cu cele mai multe dintre acestea. Situațiile în care copilul este cu adevărat afectat de ceea ce mănâncă mama care alăptează sunt rare. 

Alimente interzise 

Deși restricțiile alimentare sunt puține, există și unele categorii care sunt interzise. Astfel: 

  • Cofeina trebuie strict limitată sau exclusă, deși un maxim de 300 de miligrame este considerat de mulți ca fiind sigur pentru femeile care alăptează. Trebuie avut în vedere că ceaiurile și ciocolata conțin și ele cofeină.
  • Peștele cu conținut ridicat de mercur (rechinul, peștele-spadă, marlinul, tonul, macrou) și orice fel de pește crud sunt interzise. Consumul de pește de apă dulce nu este contraindicat, fiind chiar recomandate una-două porții de pește gras pe săptămână pentru aportul benefic de omega-3 și grăsimi sănătoase.
  • Este contraindicat consumul de carne crudă, pe toată durata perioadei de alăptare. 
  • Consumul de carne de porc grasă trebuie evitat pe toată perioada alăptării. 
  • O atenție aparte necesită carnea și peștele conservate, fiind de dorit ca acestea să nu fie incluse în dieta femeilor care alăptează, cel puțin în primele șase luni de viață ale bebelușului.
  • Orice suplimente pe bază de plante, precum și ceaiurile din plante cu excepția celor considerate sigure în timpul alăptării (mentă, zmeură, mușețel și măceș) sunt interzise.
  • Mamele care alăptează trebuie să evite complet orice medicamente, inclusiv suplimentele nutritive sau alimentare atâta vreme cât acestea nu au fost recomandate expres de medic. Acesta trebuie să stabilească durata tratamentului și doza. 
  • Alcoolul este pe lista alimentelor interzise, cu amendamentul că vinul și berea pot fi  consumate cu moderație, dar numai după o sesiune de alăptare (pentru a permite alcoolului să se metabolizeze până la următoarea masă a bebelușului), dacă sunt consumate ocazional, o dată sau de cel mult două ori pe săptămână. Vinul roșu pentru aportul benefic de antioxidanți și berea slabă pentru un bun aport de vitamine din grupul B sunt cele mai bune alegeri.


Alergiile alimentare ale bebelușului

Foarte puțini bebeluși alăptați (doar 2-3 din 100) sunt cu adevărat alergici și manifestă reacții la alimentele din dieta mamei lor. În fapt, alăptarea previne riscul alergiilor alimentare ale copilului. Alimentele consumate de mame, care pot totuși declanșa reacții alergice bebelușilor alăptați sunt: laptele de vacă, soia, alunele, ouăle, grâul și nucile. 

Semnele unei alergii alimentare la bebelușul alăptat sunt: agitație extremă și plâns, vărsături ocazionale, scaun moale, apos, cu mucozități, scădere în greutate, eczeme, urticarie, respirație șuierătoare și/sau scurgeri nazale. 

Unele manifestări ale alergiilor pot fi severe, iar intervenția de urgență a medicului poate fi necesară. Din fericire, cazurile cu adevărat severe sunt foarte rare, dar orice semne de intoleranță la bebelușul care este exclusiv alăptat la sân trebuie tratate mereu cu atenție, pentru a se identifica și elimina cauza. 

Dieta femeilor care alăptează nu impune reguli foarte stricte, dar trebuie menținută în limite cât mai sănătoase. Secretul unei alimentații corecte este simplu: diversitate și optarea cu precădere pentru alimente cât mai proaspete, naturale și cât mai puțin prelucrate. 



Articol scris de: Nativia

Articol revizuit de: Dana Zamfir
Moașă

Dana Zamfir

Data publicării: 13-05-2022
Data modificării: 13-05-2022

Articole medicale