Candidoza vaginala

Candidoza vaginală: cauze, simptome specifice, metode de tratament 

Informații generale despre candidoza vaginală 

Candidoza vaginală este o infecție fungică (cauzată de cele mai multe ori de o ciupercă microscopică numită Candida albicans) care produce iritație, secreție vaginală și mâncărime intensă la nivelul vaginului și vulvei. Este una dintre cele mai frecvente infecții vaginale, estimându-se că afectează 75% dintre paciente cel puțin o dată în cursul vieții și 45% dintre femei au două sau mai multe episoade.  

Cauze

Mediul vaginal conține în mod normal o floră mixtă ce include fungi printre care și candida albicans și anumite bacterii cu rol protector numite lactobacilli ce mențin ph-ul normal și impiedică creșterea exagerată a fungilor și dezvoltarea vaginitelor fungice sau bacteriene.

Factori de risc

Candida albicans este parte din flora comensală a cavității bucale, rectului și vaginului și deci poate fi identificată și la pacientele asimptomatice. În anumite condiții și în prezența unor factori predispozanți apar simptomele sugestive de candidoză vaginală. Acești factori includ scăderea statusului imunologic, folosirea antibioticelor cu spectru larg ce determină distrugerea florei vaginale normale, diabetul zaharat, obezitatea, sarcina sau terapia hormonală ce determină creșterea nivelului de estrogen. Candidoza nu este considerată o infecție cu transmitere sexuală, dar în unele cazuri se indică și tratamentul partenerului întrucât s-a identificat o asociere cu transmiterea prin contactul oro-genital.   

Simptome

Principalele simptome ale candidozei includ secreția vaginală albă, vâscoasă, fără miros caracteristic, iritație, prurit (mâncărime), rash (erupție), roșeață și edem al vulvei, durere, senzație de arsură la contact sexual sau în timpul urinării.

Simptome candidoza vaginala

Diagnosticul cert se stabilește prin examenul microscopic sau cultura secreției vaginale, dar în prezența simptomelor specifice tratamentul este inițiat empiric fără a se aștepta rezultatul examenului de secreție.  

Tipuri de candidoză vaginală

În funcție de gravitatea simptomelor și de frecvența episoadelor, candidoza vulvovaginală poate fi simplă sau complicată.

Simplă

Forma simplă sau necomplicată este definită prin episoade sporadice cu simptome ușoare-moderate care răspunde la tratamentul standard local.

Complicată

Forma complicată este definită prin episoade recurente, 4 sau mai multe episoade într-un an, cu semne de infecție severă precum erupție extinsă a zonei vulvovaginale cu prurit intens ce determină fisuri, crăpături și ulcerații ce necesită tratament prelungit cu antifungice orale. Apare la pacientele cu factori predispozanți precum imunosupresie, diabet necontrolat sau sarcina. Forma complicată apare în 10% din cazuri, necesitând măsuri terapeutice adecvate întrucât tratamentul convențional nu este eficient.  

Diagnostic

Diagnosticul se stabilește prin examen clinic, prezența simptomelor clinice sugestive coroborat cu examenul de secreție vaginală ce evidentiază prezența fungilor.

Candidoza vaginală în sarcină

Candidoza vulvovaginală este cea mai frecventă infecție în timpul sarcinii și apare pe fondul creșterii nivelului de estrogen. Nu prezintă riscuri asociate asupra evoluției sarcinii sau asupra fătului, dar pacienta poate prezenta episoade recurente în ciuda tratamentului. În timpul sarcinii sau alăptării nu este indicat tratamentul oral. Fluconazolul administrat în primul trimestru de sarcină poate crește riscul de avort și anomalii congenitale. Tratamentul local cu clotrimazol sau miconazol până la 7 zile este recomandat în timpul sarcinii.

Infecția cu candida se poate transmite la făt în timpul nașterii când acesta intra în contact cu secrețiile vulvovaginale materne și nou-născutul poate dezvolta candidoza bucală sau esofagiană.  

Tratament

Tratamentul candidozei vaginale depinde de severitatea simptomatologiei și de frecvența episoadelor.

i.php?p=Tratament candidoza vaginala.jpg

Pentru formele simple se recomandă tratamentul local sub forma de unguent sau ovule vaginale, pe o perioada scurtă de până la 3-7 zile sau chiar în doza unică. Totuși pentru menținerea efectului unii specialiști recomandă un regim mai lung cu unguent pentru 7-14 zile concomitent cu tratamentul oral cu fluconaloz la fiecare 3 zile, în total 3 doze.  

Tratament vaginal

Medicația antifungică este disponibilă sub formă de cremă, tablete sau ovule. Cel mai frecvent este folosit clotrimazolul sau miconazolul și acestea pot fi procurate fără prescripție medicală. Tratamentul local este preferat în majoritatea cazurilor și îndeosebi în timpul sarcinii și alăptării.  

Tratament oral

Tratamentul oral este preferat în formele complicate pentru prevenția recurențelor, dar se poate indica și în formele simple ca doză unică, cel mai adesea cu fluconazol. Tratamentul oral se inițiază la recomandarea medicului și nu este indicat în timpul sarcinii din cauza riscurilor asupra dezvoltării fătului și a efectelor sistemice asociate precum greață, dureri de cap, dureri abdominale sau creșterea transaminazelor.

Prevenție

Prevenția oricărei infecții genitale inclusiv a candidozei vulvovaginale constă în măsuri de igiena intimă adecvate, folosirea lenjeriei de bumbac, evitarea hainelor strâmte ce mențin umiditatea și căldura, evitarea dușurilor vaginale și a produselor de îngrijire iritante, folosirea produselor cu lactobacili, evitarea tratamentului antibiotic neadecvat, controlul unor dezechilibre imunologice sau a nivelului de glucoză. În formele recurente pentru prevenirea unui alt episod de candidoză vaginală se indică tratament antifungic oral cu floconazol 100 mg sau 200 mg săptămânal pe o perioadă lungă, de până la 6 luni. Tot în infecția recurentă rezistentă la azoli, ovulele cu acid boric s-au dovedit eficiente.




Dr. Anca Ciobanu

Articol scris de:
Dr. Anca Ciobanu
Medic specialist obstetrică-ginecologie
Doctor în științe medicale

Data publicării: 11-01-2021
Data modificării: 22-02-2021